Ecosistem

La 16 septembrie 1991, opt oameni de stiinta au fost inchisi ermetic în interiorul unui urias dom din sticla si metal, numit Biosphere II, în orasul Oracle din Arizona. Dupa doi ani, când radicala încercare de replicare la scara a ecosistemului terestru s-a încheiat, mediul înconjurator în miniatura din interiorul domului era pe moarte. Cercetatorii, slabiti de foame, supravietuisera doar pentru ca se pompase aer curat în dom. În ciuda echipamentelor sofisticate, în valoare de 200 de milioane de dolari, Biosphere II nu reusise sa genereze aer curat, apa potabila si mâncare nici macar pentru opt persoane. Si totusi, Biosphere I, adica planeta pe care traim, indeplineste cu usurinta aceste cerinte pentru 6 miliarde de oameni, în fiecare zi.

Ceea ce este grav însa este ca Biosfera I se afla ea însasi in pericol. Capacitatea Pamântului de a sustine viata, si implicit activitatea economica, este amenintata de felul în care extragem, procesam, transportam si eliminam o cantitate enorma de resurse — în jur de 220 de miliarde de tone în fiecare an, sau de peste 20 de ori greutatea medie a unui american în fiecare zi. Cu tinte periculos de înguste, industriile noastre sunt interesate doar de resursele exploatabile ale ecosistemului Terrei — oceane, paduri si câmpii — si nu si de serviciile mai vaste pe care ecosistemul le ofera gratuit. Resursele si serviciile ecosistemului au aceeasi sursa — Pamântul — dar sunt doua lucruri diferite.

Padurile, de exemplu, nu numai ca produc resursa numita lemn, dar ofera si stocarea apei, habitatul animalelor, reglarea atmosferei si a climei. Cu toate acestea, companiile care câstiga bani din exploatarea lemnului fac acest lucru, de obicei, într-un mod care lezeaz capacitatea padurii de a-si îndeplini functiunile. Din pacate, sesizam costul distrugerii serviciilor aduse de ecosistem numai atunci când acestea încep sa functioneze defectuos. De pilda, în China, în bazinul râului Yangtze, despadurirea a provocat inundatii care au dus la moartea a 3.700 de oameni, stramutarea a 223 de milioane si inundarea a 25 de milioane de hectare de teren cultivabil. Dezastrul a costat 30 de miliarde de dolari si a dus la adoptarea unui moratoriu cu privire la taierea copacilor si a unui program-fulger de reimpadurire în valoare de 12 miliarde de dolari.

Motivul pentru care companiile (si guvernele) sunt atât de risipitoare cu serviciile ecosistemului îl constituie faptul ca valoarea acestor servicii nu apare pe foaia de bilant. Dar aceasta este o o misiune incredibila. În fond, economia este încorporata în mediul înconjurator. Calcule recente publicate în "Nature" estimeaza valoarea totala a serviciilor ecosistemului Pamântului la cel putin 33.000 de miliarde de dolari anual. Ceea ce aproape echivaleaza cu Produsul Mondial Brut si implica o valoare capitalizata de înregistrare de ordinul a 500.000 de miliarde de dolari. Ba mai mult, pentru majoritatea acestor servicii nu exista niciun substitut, la niciun pret, iar noi nu putem trai fara ele. Schimbari foarte simple ale felului în care facem afaceri, pe baza tehnicilor celor mai avansate care fac resursele mai productive, pot genera beneficii uluitoare atât pentru actionarii de azi, cât si pentru generatiile viitoare. Aceasta abordare se numeste capitalism natural, deoarece este ceea ce ar deveni capitalismul daca "capitalul natural" al serviciflor ecosistemului i s-ar recunoaste adevarata valoare.